De multe ori se întâmplă ca, din prea multă concentrare asupra unui detaliu sau a altuia, să pierdem din vedere imaginea de ansamblu. The big picture. Ceea ce ne-ar putea da o falsă impresie. Indubitabil, sunt aspecte demne de toată lauda în sistemul nostru de sănătate, iar săptămânalul „Viaţa medicală“ a adus în atenţia comunităţii medicale româneşti o serie din acestea, într-o lumină – credem – obiectivă. Dar cu o floare, din păcate... Cunoaşteţi urmarea. Recent publicatul raport Sănătatea dintr-o privire. Europa 2010 – document elaborat de Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD), în parteneriat cu Comisia Europeană, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – ne readuce la realitate. Un sistem de sănătate trebuie văzut ca un tot unitar, în care diversele aspecte particulare nu capătă semnificaţie decât prin impactul asupra întregului. Iar întregul acesta trebuie situat în context. (...)

   În 1970, o comisie guvernamentală federală (SUA) a iniţiat dezbaterea privitoare la colectarea şi utilizarea datelor şi informaţiilor necesare desfăşurării activităţii de supraveghere a sănătăţii publice, cu obiectivul de a răspunde la întrebarea dacă supravegherea de sănătate publică trebuie sau nu să respecte criteriile etice, atâta vreme cât datele şi informaţiile privesc fiecare individ participant. Acest punct de vedere aduce în dezbatere dreptul la protecţia individuală şi presupune obţinerea consimţământului, a acordului de participare, pe baza informării asupra riscurilor de expunere şi a beneficiilor. Era necesar un punct de vedere, un răspuns la întrebarea dacă datele şi informaţiile, analiza trebuia să fie verificate de instituţiile etice care avizează supravegherea de sănătate publică, exclusă avizărilor. (...)

   În perioada 23–25 noiembrie a.c. a avut loc, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, cea de-a doua întâlnire a Părţilor semnatare a Protocolului asupra Apei şi Sănătăţii, desfăşurată sub auspiciile Comisiei Economice  entru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Reprezentanţi din 34 de ţări s-au reunit pentru a reduce barierele economice în calea accesului la o apă potabilă sigură, mai curată, la un preţ cât mai scăzut. (...)

 

    Pe site-ul MS se află postat proiectul de Ordonanţă de Urgenţă privind promovarea cardului naţional (CN) de sănătate. Proiectul va fi în dezbatere publică până la începutul lunii decembrie. CN devine obligatoriu pentru fiecare asigurat ce doreşte să apeleze la servicii medicale în unităţile sanitare din reţeaua publică. El cuprinde informaţii generale precum: datele de identitate, codul numeric personal, codul de asigurat, acronimul casei naţionale de sănătate care emite cardul, precum şi numărul de identificare a acestuia. (...)

   A şasea ediţie a conferinţei Medicina de familie – prima linie în asistenţa medicală, desfăşurată la Brăila, în perioada 14–16 octombrie 2010, şi-a încheiat lucrările, lăsând participanţilor – medici şi invitaţi din toate colţurile ţării – amintiri preţioase şi dorinţa de a reveni în „oraşul cu salcâmi“, acolo unde ştiinţele şi cultura fac – întotdeauna – casă bună. O echipă de aur, un eveniment de referinţă, o pagină de istorie medicală… Un reportaj semnat de dl Iftimie Nesfântu. (...)

    Manifestare deja tradiţională în toamna medicală din ţara noastră, Simpozionul Naţional „Prof. dr. Dimitrie Gerota“, organizat de Direcţia Medicală a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Spitalul de Urgenţă „Prof. dr. Dimitrie Gerota“ şi Fundaţia omonimă, a ajuns la a XIII-a ediţie, realizată în colaborare cu Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii „Ovidius“ Constanţa şi cu Centrul Medical Judeţean MAI Constanţa. Reuniunea, desfăşurată nu cu mult timp în urmă la Mamaia, s-a bucurat de participarea unor reputate cadre medicale din centrele universitare Bucureşti, Timişoara şi Constanţa, alături de specialişti din Spitalul „Gerota“ sau spitale judeţene, împreună cu un mare număr de medici de familie. (...)

   Eveniment de maxim interes al calendarului ştiinţific medical, ajuns la cea de-a 49-a ediţie, Congresul Naţional de Cardiologie s-a desfăşurat între 7 şi 9 octombrie la Sinaia. Alături de dl dr. Dan Deleanu, preşedintele în exerciţiu al Societăţii Române de Cardiologie (SRC), din comitetul de organizare a Congresului au făcut parte dnele: prof. dr. Doina Dimulescu, conf. dr. Adriana Ilieşiu şi dnii: dr. Gabriel Tatu-Chiţoiu, prof. dr. Dragoş Vinereanu. Impresionantă – prin numărul mare de participanţi şi prin calitatea lucrărilor prezentate – manifestarea a beneficiat de prezenţa multor personalităţi ale Cardiologiei europene şi americane, profesorii: G. Filipatos, B. Merkely, G. Lip, J. Oldgren, M. Gheorghiade, S. Konstandinides, F. Cecchi, A. Lorber, A. Maggioni, C. Granger, H. Stam. S. Shaw, A. Roguin, B. Meier, C. Becattini, M. Saviano. În premieră absolută, a fost prezent preşedintele în exerciţiu al Societăţii Europene de Cardiologie (ESC), dl prof. dr. M. Komajda (Franţa). (...)

Numărul 8/2010 al revistei MEDICINA MODERNĂ propune atenţiei cititorilor, după cum ne-a obişnuit, o serie de articole originale cu o ţinută ştiinţifică deosebită. Toate subiectele abordate sunt de actualitate, prezentate după regulile necesare unei publicaţii ştiinţifice cu tradiţie şi prestigiu. De la cercetarea clinică şi paraclinică a sindromului mielodisplazic, la o boală rară precum sindromul Sneddon şi asocierea sa cu livedo racemosa, la prezentările unor cazuri de ingestie de sulfat de cupru soldat cu deces sau de insuficienţă cardiacă hipodiastolică rezolvată chirurgical, până la cercetarea efectelor cardiovasculare şi metabolice ale aldosteronului, specialiştii hematologi, cardiologi, legişti (dar nu numai) vor găsi informaţii interesante şi concluzii pertinente ale unor colegi de breaslă. (...)

   „Paradoxal, deşi vorbim despre un progres nemaivăzut al medicinii şi avem o privire optimistă, noi patologii ocupă spaţiul lăsat liber de bolile pe care spunem că le-am învins. Explozia patologiei hepatice constituie deja o problemă de sănătate publică şi un domeniu în care numai politici intersectoriale vor permite să îl controlăm. Participarea cu drepturi depline a pacienţilor cu astfel de afecţiuni în realizarea acestor politici constituie o condiţie esenţială pentru un succes durabil. De aceea, organizarea acestei manifestări este definitorie pentru implicarea societăţii în această bătălie dificilă“, a declarat dl prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România. (...)

Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

    Specialişti în sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii atenţionează asupra riscurilor la care se expun persoanele ce se tatuează cu „henna neagră“. Coloranţii adăugaţi plantei de henna, care dau culoarea neagră, pot cauza reacţii alergice grave. Simptomele apar după câteva zile şi se manifestă prin mâncărimi, roşeaţă, pete, pustule sau chiar decolorarea permanentă a pielii şi cicatrici. Utilizatorii pot dobândi o sensibilitate permanentă la aceste substanţe şi pot dezvolta dermatită de contact alergică. (...)

   Dacă studiezi o carte serioasă de management, la capitolul care tratează nu cum să dispară o întreprindere sau o instituţie, ci cum să reziste sau să se dezvolte în condiţii noi şi într-un mediu turbulent (pentru această treabă este nevoie de manageri), vei găsi în subcapitolele privind planificarea şi strategia următoarele: „Este evident că metodele tradiţionale ale planificării pe termen lung cu atenţia lor îndreptată în «interior», cu accent pe buget şi personal, au devenit nepotrivite şi insuficiente pentru conducerea organizaţiilor într-un mediu turbulent. (...)

   În perioada 7–8 iunie 2010 s-a desfăşurat la Cluj-Napoca Simpozionul Naţional de Medicină Şcolară. Acest eveniment a reunit pentru prima dată medicii coordonatori ai cabinetelor de medicină şcolară şi universitară din majoritatea judeţelor ţării. Au fost abordate teme precum: comportamentele cu risc pentru sănătate la elevi, probleme de malnutriţie la adolescenţi, elemente de vaccinologie în practica medicului şcolar şi problemele medicinii şcolare în contextul descentralizării sistemului sanitar. (...)

    În perioada 14–16 Mai 2010, a avut, loc la Buziaş, în organizarea Centrului Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Adolescenţi „Cristian Şerban“ din Buziaş, a ONROCAD (Organizaţia Naţională Română pentru Ocrotirea Copiilor şi Adolescenţilor cu Diabet Zaharat), a SRDNBM (Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice) şi a Academiei de Ştiinţe Medicale din România, sub egida ISPAD (Societatea Internaţională pentru Studiul Diabetului Pediatric), "Simpozionul Naţional „Diabetul zaharat al copilului şi adolescentului", aflat la cea de-a XV-a ediţie. (...)

   „S-a constatat că, din totalul cazurilor de malpraxis, doar 15% aparţin medicilor. (...) Sistemul îl face pe medic să greşească. Medic sau nu, cineva trebuie să te incite să progresezi. Pe noi ne incită bolnavii şi evoluţia patologiei. Dacă eşti silit să lucrezi contracronometru şi sub presiune, intervine aplatizarea, foarte periculoasă pentru calitatea actului medical“, afirmă dl prof. dr. Dorin Sarafoleanu, într-un interviu realizat de dr. Aurel F. Marin.

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.